Avocat Chișinău, Partajul averii comune – Cum se împarte averea comuna a soților în Moldova – ghid complet 2026

Împărțirea averii comune este una dintre cele mai frecvente întrebări cu care se adresează clienții la Avocat. Fie că este vorba despre un divorț, fie că soții doresc să clarifice situația patrimonială, cunoașterea regulilor de partaj este esențială pentru protejarea drepturilor dumneavoastră.

Avocata Lilia Trohin, Magistru în Drept, cu experiență de peste 15 ani în domeniul juridic și un număr considerabil de cauze familiale gestionate cu succes în Instanțele din Republica Moldova, vă prezintă în acest ghid complet regulile, procedurile și strategiile pentru împărțirea echitabilă a averii comune.

Ce este averea comună a soților conform legislației Republicii Moldova

Codul Familiei al Republicii Moldova (Legea nr. 1316/2000) stabilește că bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei constituie proprietate comună în devălmășie. Aceasta înseamnă că ambii soți sunt coproprietari în părți egale, indiferent de cine a câștigat banii sau pe numele cui sunt înregistrate bunurile.

Conform art. 19 din Codul Familiei, regimul legal al bunurilor soților este comunitatea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, dacă prin contractul matrimonial nu s-a stabilit altfel.

Ce bunuri fac parte din averea comună

Potrivit art. 20 din Codul Familiei, următoarele bunuri sunt considerate comune:

• Salariile, premiile și alte venituri din activitatea de muncă a fiecărui soț
• Veniturile din activitatea de întreprinzător sau intelectuală
• Pensiile, indemnizațiile și alte plăți bănești care nu au destinație specială
• Apartamentele, casele și terenurile cumpărate în timpul căsătoriei
• Automobilele și alte bunuri mobile achiziționate din bani comuni
• Depunerile bancare și conturile de economii
• Cotele-părți în capitalul social al firmelor
• Acțiunile și alte valori mobiliare

Principiul cotelor egale se aplică chiar dacă unul dintre soți nu a avut venituri proprii, ocupându-se de gospodăria casei sau de creșterea copiilor (art. 20 alin. (3) Codul Familiei).

Ce bunuri nu se împart

Art. 22 din Codul Familiei enumera bunurile personale ale fiecărui soț, care nu sunt supuse partajului:

• Bunurile deținute de fiecare soț înainte de căsătorie
• Bunurile primite cadou sau moștenite în timpul căsătoriei
• Hainele și obiectele de uz personal (fără bijuterii și obiecte de lux)
• Instrumentele profesionale ale unuia dintre soți
• Bunurile destinate copiilor minori

Excepție importantă: conform art. 23 din Codul Familiei, bunurile personale ale unui soț pot fi recunoscute ca bunuri comune dacă se demonstrează că în timpul căsătoriei s-au făcut investiții semnificative care au sporit substanțial valoarea bunului (reparație capitală, reconstrucție, reutilare).

Două căi de împărțire a averii

1. Partajul benevol (prin înțelegere)

Varianta cea mai rapidă și economică. Soții se înțeleg asupra modului de împărțire și formalizează acordul. Dacă este vorba despre bunuri imobile, acordul trebuie autentificat notarial.

Avantajele partajului benevol:

• Se finalizează rapid (câteva zile)
• Costuri reduse comparativ cu procesul judiciar
• Soții controlează rezultatul – pot împărți cum doresc
• Se păstrează relațiile normale între soți

2. Partajul judiciar (prin instanță)

Când soții nu se înțeleg, oricare dintre ei poate depune cerere de chemare în judecată. Instanța va decide modul de împărțire, ținând cont de mai mulți factori.

Conform art. 25 alin. (2) din Codul Familiei, la partajul proprietății comune, cotele-părți ale soților sunt considerate egale. Însă instanța poate deroga de la principiul egalității în următoarele situații (art. 25 alin. (3)):

• In interesul copiilor minori care rămân cu unul dintre soți
• Când unul dintre soți a risipit bunurile comune în detrimentul familiei
• Când unul dintre soți nu a avut venituri din motive neîntemeiate

Cum se desfășoară procesul de partaj în instanță

Procedura judiciară de partaj presupune parcurgerea următoarelor etape:

1. Întocmirea cererii de chemare în judecată, cu indicarea bunurilor supuse partajului și a modului de împărțire solicitat
2. Achitarea taxei de stat (calculată în funcție de valoarea bunurilor solicitate)
3. Depunerea cererii la judecătoria competentă – de regula, la locul aflării bunurilor imobile
4. Ședințele de Judecată – prezentarea probelor, audierea părților
5. Evaluarea bunurilor – Instanța poate dispune efectuarea unei expertize judiciare de evaluare
6. Pronunțarea hotărârii – Instanța stabilește ce bunuri revin fiecărui soț și, după caz, sulta compensatorie

Taxa de stat și taxa de timbru se achită la depunerea cererii.

Termenul de prescripție

Un aspect pe care mulți îl ignora: dreptul de a cere partajul bunurilor comune după divorț are un termen de prescripție. Conform art. 25 alin. (4) din Codul Familiei și art. 267 alin. (1) din Codul Civil, termenul general de prescripție este de 3 ani de la data când persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.

Aceasta înseamnă ca dacă nu cereți partajul în termen de 3 ani de la divorț, riscați să pierdeți dreptul de a vă adresa instanței.

Datoriile comune ale soților

La partaj nu se împart doar bunurile, ci și datoriile comune. Conform art. 26 din Codul Familiei:

• Datoriile contractate de ambii soți sunt datorii comune
• Datoriile contractate de un soț, dar în interesul familiei, sunt de asemenea comune
• Datoriile comune se sting din bunurile comune ale soților
• Dacă bunurile comune nu sunt suficiente, soții poarta răspundere solidară cu bunurile personale

Strategii pentru protejarea intereselor la partaj

1. Păstrați toate documentele – contracte de vânzare-cumpărare, extrase bancare, facturi. Ele servesc ca probe în instanță.
2. Evaluați corect bunurile – nu acceptați estimări subiective. Solicitați un raport de evaluare de la un evaluator autorizat.
3. Nu ascundeți bunuri – descoperirea bunurilor ascunse poate duce la sancțiuni și la o împărțire dezavantajoasă.
4. Apelați la un avocat profesionist încă de la început – greșelile din faza inițială pot costa mult.
5. Luați în calcul varianta amiabilă – procesul judiciar este costisitor și de lungă durată.

Întrebări frecvente despre împărțirea averii comune

Soțul meu a cumpărat un apartament pe numele lui în timpul căsătoriei. Am dreptul la jumătate?

Da, dacă apartamentul a fost procurat din venituri obținute în timpul căsătoriei, acesta este bun comun, indiferent pe numele cărui soț este înregistrat. Aveți dreptul la cota-parte egală.

Am primit o casa în moștenire. Poate soțul să ceara jumătate?

Nu, bunurile moștenite sunt bunuri personale și nu se împart. Însă dacă în timpul căsătoriei s-au făcut investiții semnificative în acea casă (reparație capitală, extindere), soțul poate solicita recunoașterea acesteia ca bun comun.

Putem împarți doar o parte din bunuri și restul să rămână comune?

Da, partajul poate fi total sau parțial. Soții pot alege să împartă doar anumite bunuri, iar restul să rămână în proprietate comună.

Cum se împarte un apartament dacă nu poate fi împărțit fizic?

Instanța poate atribui apartamentul unuia dintre soți, obligându-l să plătească celuilalt o compensație bănească egala cu valoarea cotei-părți. Alternativ, apartamentul poate fi vîndut și banii împărțiți.

Ce fac dacă soțul meu a vândut bunuri comune fără acordul meu?

Conform art. 21 din Codul Familiei, dispunerea de bunurile comune se face prin acordul ambilor soți. Daca un soț a înstrăinat bunuri comune fără acordul celuilalt, tranzacția poate fi contestată în instanță în termen de 3 ani.

Avocat Lilia Trohin, Magistru în Drept (licenta nr. 2591) are experiență din 2011 în soluționarea cauzelor de partaj a averii comune. Cu un număr considerabil de cauze gestionate cu succes, oferă consultanță juridică și reprezentare în Instanțele Judecătorești pentru protejarea drepturilor dumneavoastră patrimoniale.

Pentru programare la o consultanță juridică calificată, contactați Cabinetul Avocatului la numărul de telefon +373 69 133 993.